Membra a Uniunii Scriitorilor din
România
|
ORICE ANEXARE IN
PLAN POLITIC A ACESTUI SITE CULTURAL ESTE ABUZIVĂ Scriitoarea nu a
fost niciodată înscrisă în vreun partid politic. Nu are simpatii
politice nici pentru actualele, nici
pentru fostele orientări politice din România. Din
referințele științifice în care sunt citate scrieri ale
eseistei Isabela Vasiliu-Scraba Fisa din wikipedia.ro dinainte de vandaliazarea de către MyComp
*Părintele
Arsenie Boca și Mircea Vulcănescu personaje ale romanului Noaptea
de Sânziene
*
Vintilă Horia ostracizat, ca și Eliade, din comunism până azi
*Cum
l-a minimalizat Pleșu, un fals filozof al religiilor, pe Mircea Eliade *False
dispute cu ideile lui Eliade si cu Nae Ionescu *Centenar
ZORICA LAȚCU (/Maica Teodosia) *Despre
Faustul lui Nae Ionescu (conferinţă de la Salonul cărţii,
Hotel Decebal, Bacău, 28 sept.2012) *Prelegeri
despre Caragiale (Alexandru Dragomir) *Eliade și
unul dintre turnătorii săi anonimizați *Platon la doi foști discipoli ai Profesorului Nae
Ionescu: Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade *Nae Ionescu despre superbia animi *Mircea Eliade, Vintilă Horia și
un istoric răpit prin Berlinul de est *Acad. M. Eliade și neoiobăgia ideologică
post-decembristă *Ceva despre mistica luminii în pictura Părintelui
Arsenie Boca |
|
ISABELA VASILIU-SCRABA-
eseist, filosof, istoric al filosofiei, profesor, inginer chimist dipl.
Născută (Scraba) în Bucuresti într-o
familie de intelectuali (bunicul, Teodor Scraba, a fost profesor de matematici
la Liceul “Aron Pumnul” din Cernăuți; tatăl, Mircea Scraba
(1921-1960), om de o aleasă cultură, a fost inginer chimist și
poet). Căsătorită (din studenție) cu un strănepot al
poetului Bacovia (socrul, avocat Maximilian Vasiliu, a fost nepot de soră
al lui Bacovia), Isabela Vasiliu-Scraba urmează, din clasa a VIII-a
până în clasa a XI-a, Liceul "Spiru Haret" din București
(unde o are ca profesoară de engleză pe Aurelia Voinea, fiica
filosofului Mihai Rădulescu și
autoare de manuale de liceu). Ultimul an învață la
Liceul «I.L. Caragiale » unde susține bacalaureatul. Studii
universitare la Facultatea de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din
București. Studii post-universitare de filosofie la Sorbona (1988, 1991),
la Universitatea Liberă din Bruxelles (1988), la Universitatea din München
(1990) și la Universitatea din Nisa (1991).
Între 1979 și 1984
lucrează ca ingineră chimistă la I.A.M.N. (București).
Între 1985 și 1992 învață în paralel germana (5 ani), engleza
(2ani), italiana (3 ani), spaniola (2 ani), latina (2 ani) și greaca veche
(3 ani).
În 1989-1990 (sem.II) și
1990-1991 (sem.I) la Universitatea din București, predă, ca profesor
invitat, două cursuri despre Im. Kant. Ca profesor suplinitor predă
germana la Liceul "L.Blaga" din București (1992-1993). Din 1991
participă la colocvii naționale
și internaționale, colaborând cu eseuri filosofice în volumele unor
congrese și simpozioane internaționale. A
publicat peste 200 de studii, articole și eseuri de istoria ideilor,
critică literară, filosofie și istoria filosofiei în diferite
reviste de cultură precum: „Tribuna” scoasă la Cluj de Mircea Arman,
în revista „Acolada“ (Satu Mare) scoasă de Radu Ulmenau, în rev. „Discobolul” din Alba Iulia , în
rev. “Oglinda Literara” (Focșani)
scoasă de Gheorghe Andrei Neagu ,
în rev. “Vatra Veche” (Târgu Mureș)
scoasă de Nicolae Băciuț,
în “Conta” (Piatra Neamț),
„Constelații diamantine” (Craiova),
“Nord Literar” (Baia Mare), “Poesis” (Baia Mare) , “Viata
Românească”, “Convorbiri
literare”, “Steaua” (Cluj), “Familia”
(Oradea), “Asachi” (Piatra Neamț ), “Archaeus” (Baia Mare),
“Contemporanul-Ideea Europeană”, “Romania liberă” (pagina culturala),
“Revista de filosofie”, “Arges” (Pitești), “Origini/Romanian Roots” etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Din scrierile
filozofice ale Isabelei Vasiliu-Scraba, unele sunt intrate in circuitul
international prin prezenta lor in marile biblioteci din SUA Italia, Germania
etc si prin citarea lor in lucrari straine de specialitate.
Websites:
http://isabelavs.blogspot.ro/ https://isabelavs2.wordpress.com/
Referințe
științifice în care îi este citat numele:
-
STUDII
DE ISTORIE A FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI V – CENTENAR CONSTANTIN NOICA
(1909–2009) - ACADEMIA ROMÂNĂ – INSTITUTUL DE FILOSOFIE ŞI
PSIHOLOGIE „CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU” (contine studii ale Dnei Isabela
Vasiliu-Scraba)
-
Mircea Eliade – Bibliografie de Mircea Handoca, vol. 4 (1999-2007), Ed. Criterion Publishing, București 2007, p. 117, p. 144, p. 155, p. 156, p. 203, p. 205,
p. 320;
-
Studii de istorie a filosofiei românești, vol. 5 (Noica), Ed.
Academiei Române, București 2009 și
vol. 8 (M. Vulcănescu), Ed. Academiei Române, București
2012;
-
Stan V. Cristea, Constantin Noica:
repere biobibliografice, RCR Editorial, București, 2011;
-
Florian Roatiș, Confluețe filosofico-literare, Casa Carții
de Știință, Cluj-Napoca, 2008, p. 90;
-
Florian Roatiș, Pledoarie pentru filosofia românească, Ed.
Aius, Craiova, 2006, p. 86 și p. 111 ;
-
Who’s who în România, 2002;
-
International Who’s Who of Professional & Business Women, ABI, 2001;
-
Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009, Prefața
de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, ISBN 978-973-8915787, p. 363-366.
-
Filozofi români: Nicolae C. Ionescu, Titu Maiorescu, Ştefan
Lupaşcu, Emil Cioran, Isabela Vasiliu-Scraba, C. Schifirneţ, Al
Surdu, Xenopol, Lucian Blaga, etc. , Wiki Series, ISBN 9781233386215, Wiki
Series, Memphis, USA, 2011, p. 145-148;
-
Eseiști români: E. Munteanu, M. Gherasim, A. Cioroianu, I.
Pachia-Tatomirescu, Nicolae Breban, Isabela Vasiliu-Scraba, I. Grigorescu, L.
Butnaru, M. Radu-Paraschivescu, Alexandru Ciorănescu, George
Călinescu, Cicerone Poghirc, etc. , Wiki Series, ISBN 9781233386215, Wiki
Series, Memphis, USA, 2011, p. 145-148 ;
-
Autori români : M. Sebastian, Nicolae C. Ionescu, G. Naum, I.L. Caragiale,
Octavian Goga, Titu Maiorescu, Al. Macedonski, Herta Mueller, Nicolae Breban, Ghe.
Zamfir, Emil Cioran, Isabela
Vasiliu-Scraba,etc. , Wiki Series, ISBN 9781233384242, Wiki Series, Memphis,
USA, 2011, p. 141-143.
-
Mircea Florian, Filosofia românească – ediție critică de Adrian Michiduță,
Ed. Aius, Craiova,
2005, p. 286 (la Referințe critice) ;
Fișa
din Wikipedia.ro a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba este permanent
vandalizată de MyComp=Alexandru Tender (din mafia celor care au pus
stăpânire pe acest dicționar online) care elimină din titlurile
cărtilor Isabelei Vasiliu-Scraba și îndepărtează informațiile
referitoare la studiile ei post-universitare (a se compara fișa din
wikipedia.ro cu fișa din volumele FILOZOFI ROMÂNI, Memphis, SUA, 2011, p.
60-62; și din volumul ESEIȘTI ROMÂNI, Memphis, SUA, 2011, p.
145-148).
Fisa
din wikipedia.ro dinainte de vandaliazarea de către MyComp
|
|
|
I.
VOLUME DE ESEURI SI MONOGRAFII
Prezentari succinte
Receptarea volumelor aparute intre 2003 si 2005:
«…profund cufundat in PROPEDEUTICA LA ETERNITATE,
n-am citit de mult ceva mai rascolitor…»
"...fantasticele CONTEXTUALIZARI si atât de
strania - DESCHIDRE A CERURILOR INTR-UN MIT PLATONIC SI IN «Miorita»... au fost
si sunt pentru mine..., o invitatie la gindirea libera si independenta, la
curaj, la indrazneala, la adevar, la franchete, la... punctul pe i. Doua carti
exemplare in miscarea filosofica a unui timp dornic de ea... Am subliniat sire
intregi, paragrafe, am retinut idei asupra carora noi mai avem de lucru si ma
bucur sa stiu ca putem fi de acord sau ne aflam pe cai adesea apropiate.
Multumesc, adinc recunoscator, si din acest motiv, ... pentru insasi prezenta
dumitale atit de vie si pregnanta in gindirea contemporana" (prof. univ.
dr. Alexandru Husar, istoric, eseist, critic si istoric literar, poet).
- Postfaţă
la volumul : Constatin Oprişan, Cărţile spiritului, Ed.
Christiana, 2009, p. 81-91.
-
Propedeutica la
eternitate. Alexandru Dragomir in
singuratatea gandului
(Ed. Star
Tipp, Slobozia, 2004, 192 pagini, bibliogr, texte în franceza si germana, ISBN
973-8134-16-1)
Reintegrarea într-o
natură devenită cosmos "sanctificat liturgic"
capătă în hermeneutica propusă o surprinzătoare înfățișare.
Pentru că ea îngemănează posibile surse comune spiritualității
populare românești și spiritualității din care a descins
platonismul. Subiect
destinat cititorilor culți din
indiferent ce țară, el va fi cu atât mai incitant pentru cei care
s-au preocupat de înțelesurile "Mioriței". Dar și pentru cei care au încercat să
înțeleagă unul dintre miturile esențiale ale platonismului
(Editura Star Tipp, Slobozia, 94p.: bibliogr, text în engl. trad. de Ileana
Barbu, ISBN 973-8134-25-0).
-
CONTEXTUALIZĂRI - Elemente pentru o
topologie a prezentului
Trecând în revistă
tulburătoare probleme ale culturii românești contemporane, ilustrate
sugestiv prin figuri de scriitori
precum Alexandru Paleologu, Alex.
Ștefănescu, Andrei Pleșu, Sorin Alexandrescu, Horia-Roman
Patapievici, Gabriel Liiceanu, Ion Papuc, Anton Dumitriu, Horia Stamatu,
Constantin Amăriuței, Andrei Scrima, Mircea Vulcănescu, Dan
Botta, Stelian Mate-escu, Mircea Eliade și
Nichita Stănescu, autoarea conceptualizează o "topologie a
prezentului". Deși interesată de tradiție, ea își
asumă viziunea post-modernă care nu este străină de ispita
dislocării valorilor centrale. Pe alocuri ironică, pe alocuri
învăluită în aura acelui spirit filosofic apt de a condensa maximum
de sensuri în minimum de cuvinte, cartea apărută în 2003
conturează cu dexteritate tabloul trăsăturilor distinctive ale
culturii noastre post-moderne, prin punerea lor în relație, altfel spus,
prin "contextualizări". Noua scriere a d-nei Isabela
Vasiliu-Scraba reprezintă un apel strălucit la discernământul
cititorului, invitat să traseze singur coordonatele lumii culturale
căreia - cu voie sau fără de voie -, îi aparține. Ceea ce
are darul de a contribui la crearea unei
sensibile atmosfere de conlucrare. De aici rezultă marea noutate a acestei
cărți: implicarea cititorului într-o varietate de
contextualizări. (Editura Star Tipp, Slobozia, 192p. bibliogr., index,
ISBN 973-8134-24-2).
"Va veni o zi -scria Mircea Eliade - cînd patimile vor amuți și greșelile se vor ierta; va veni o zi cînd judecata istoriei se va mărturisi de la sine, firesc, aproape pe nesimțite. Noi, elevii și colaboratorii lui Nae Ionescu (...) așteptăm fără teamă ziua aceea, chiar dacă ea va veni tîrziu de tot, cînd nu vom mai fi pe aici ca s-o cunoaștem. Pînă atunci, însă, vom continua să mărturisim pentru Profesorul Nae Ionescu. Să spunem, adică, ce-am învățat de la el și cum ne-a învățat". Pentru Labirintul răsfrîn-gerilor, destinat unui public interesat de semnificațiile mai adînci ale unui moment cultural fără egal în istoria României, rîndurile lui Mircea Eliade scrise în 1951 reprezintă firul Ariadnei. Desigur, fir iluzoriu pentru cei care nu s-au putut încă elibera de tirania prejudecăților legate de personalitatea filosofului Nae Ionescu. Cuvânt înainte de Ion Papuc. Ediție bilingvă română-engleză; traducere de Ileana Barbu. (Editura Star Tipp, Slobozia, 264p.:bibliogr., ISBN 973-8134-05-6).
-
Metafizica
lui Nae Ionescu, în unica si în dubla ei înfătisare
România celor două decenii de după realizarea unității
ei naționale. Iată locul privilegiat al filosofiei românești.
Cui pricepe fascinanta experiență a libertății de gîndire
ce a născut atîtea capodopere într-un timp atît de implacabil limitat nu-i
poate scăpa unicitatea și autenticitatea școlii filosofice
naeionesciene. Și desigur nici punctul ei de maximă iradiere,
metafizica lui Nae Ionescu. În limbajul unei contemplativități
discrete, avînd drept permanent fundal trăirea religioasă creștină, gîndirea filosofică
a Profesorului de metafizică și de logică de la Universitatea
bucureșteană prinde conturul ei propriu în discutarea problematicii
"căderii în cosmos". Spirit
polemic, Isabela Vasiliu-Scraba oferă o înfățișare
incitantă nebănuitelor fațete ale acestei gîndiri, ca și
poticnelilor în marginea
ei. (Editura Star Tipp, Slobozia, 264p.: bibliogr., text în engl. trad.
de Ileana Barbu, ISBN 973-8134-06-4).
-
MISTICA
PLATONICA a participarii la divina lume a Ideilor
Obișnuiți să uităm cele mai
evidente lucruri (de pildă că Platon nu a scris în românește),
uităm ades și înțeleapta constatare conform căreia
"cel mai bun comentariu platonic este o bună traducere".
Cuprinzînd o nouă traducere a primei părți din dialogul Parmenide
(126 a -135 c), Mistica platonică este
un riguros comentariu al celui mai dificil dialog platonic, unde
filosoful este preocupat de participarea omului la Ideea Supremă, la
Binele Absolut. Cu mărturia dialogului "Parmenide", și a
altor dialoguri târzii, ea reconstruiește faimoasa (și totuși
atît de puțin înțeleasa) doctrină a Ideilor. Apariție de
excepțională originalitate, Mistica platonică presupune lecturi
filosofice substanțiale. Dar prin forma ei clară și (aparent)
accesibilă, această carte are darul de a îmbogăți spiritual
pe orice cititor. Cuvânt înainte de Pan Izverna. Secțiunea în limba
engleză este tradusă de Alexandra Coliban și de Viola Duțescu.
(Ed.
Star Tipp, Slobozia, 360 p., bibliogr., ISBN 973-99239-2-5).
Mistica platonică a participării
la divina lume a ideilor
-
Configuratii
noetice la Platon si la Eminescu
“Orice a
gândit un om singur, fără s-o fi citit sau auzit de la alții,
cuprinde o sămânță de adevăr”. Sînt cuvintele lui Mihai
Eminescu, puse drept motto al cărții. Așadar cumva
dătătoare de seamă pentru conținutul volumului ce
tratează despre “atemporalitatea noumenală a iubirii la Eminescu” sau
despre starea de grație din “ceasul căutării obârșiilor în
Luceafărul...” . În secțiunea
dedicată lui Platon cititorul este purtat într-o pasionantă
călătorie spre a afla ceva despre “configurațiile noetice în
filosofia lui Platon”, precum și despre “perpetuarea intuițiilor
platonice în creștinism”, prin dificila problemă a participării.
Eseurile sînt însoțite de note și de o amplă bibliografie cu
lucrări în limba română și în limbile de circulație internațională
(franceza, germana, engleza, italiana, spaniola). Spre sfîrșitul volumului
se află inserate două eseuri ancorate în problematica vremurilor
noastre. Primul este pe tema “interferenței
culturilor în literatura contemporană europeană”, lucrare
prezentată de autoare la Universitatea din Namur (Belgia) în cadrul unui
Colocviu internațional de literatură. Al doilea tratează într-un
mod original (și nedisimulat ironic) despre premizele limbajului
“post-modern”. Cartea cuprinde texte traduse în limbile engleză și
franceză. (Ed. Star Tipp, Slobozia, 192 p.,
bibliogr., ISBN 973-98981-0-6).
"Rolul pozitiv al criticii literare este acela de a ridica în conștiință, adică pe un plan de luciditate, valorile de penumbră ale unei opere" consemna Lucian Blaga în revista Saeculum din martie-aprilie 1943. Este tocmai ceea ce intreprinde în acest volum de eseuri Isabela Vasiliu-Scraba, când dezvăluie din penumbra unui prolog platonic o anume "Atenă" spre care, bine călăuzit, se îndreaptă Kefalos, personaj al dialogului PARMENIDE. Sau când relevă surpările timpului, ale spațiului și ale materiei într-o poezie a lui Radu Stanca, ori când tratează despre "zilele cu sfinți și nopțile noastre", spre a decela toposul amintirilor din copilăria lui Ion Creangă. Incitantele abordări ale relației Eros-Thanatos într-un roman al lui Liviu Rebreanu, sau a altor teme din care o mai desprindem pe cea a globalizării ("Cu Mircea Eliade în Europa") indică, toate la un loc, un spirit cultivat. Dar și un spirit prin excelență liber, ispitit uneori de posibilitatea de multiplicare a planurilor estetico-literare pe care o oferă masca, ironia fină cu vălurile ei destul de transparente.
Volumul conține texte în limba engleză traduse de Viola Duțescu. (Ed. Star Tipp, Slobozia, 216 p., bibliogr., ISBN 973-98247-6-5).
- Filosofie
acroamatică la Platon (Ed.
Star Tipp,1997, ISBN 973-98247-1-4);
- Despre
existentă, fiintă si esentă (Ed. Mirisa, 1996, ISBN 973-97355-0-9);
- O
pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile si Ideile platonice (Ed. Fundatiei “Ionel Perlea”, 1995);
- Inefabila
metafizică (S.C. Tipografia,
Slobozia S.A., 1993);
- Filosofia
lui Noica, între fantasmă si luciditate (Ed. Ecodava, Slobozia, 1992);
II.
REFERINTE
CRITICE
"Este un element dinamic, cu o pregătire adecvată în
domeniul pe care-l ilustrează, domeniu de frontieră, cum se spune, si
pe deasupra un condei prob si plin de vivacitate, cu un stil al polemicii de
idei de o certă originalitate". Cornel
Regman.
« Scrierile sale, revelatoare sub raportul noutatii (…) dovedesc
talentul eseistic si capacitatea speculativa a filosofului-scriitor care este
d-na Isabela Vasiliu-Scraba. Cine a citit aceste eseuri a remarcat, desigur,
valoarea lor ideatica precum a inteles si ca astfel de produse n-ar fi avut
nici o sansa de aparitie inainte de 1990 ». Pan Izverna
"Este o eseistă de prim
rang, cu remarcabile virtuti literare. În materie de comunicare urmînd, cred,
modelul Noica, volumele sale respiră o căldură cuceritoare
făcînd accesibile desbateri care altminteri nu incită pe
nespecialisti. Nu e putin lucru să regîndesti, să reconstruiesti si,
mai ales, să pui ceva din propria personalitate în comentariile atît de
subtile destinate aprofundării unui homo humanus". Constantin Ciopraga, Membru de Onoare al Academiei Române.
"Autoarea unor cărti ca "Filosofia lui Noica, între
fantasmă si luciditate", "Inefabila metafizică",
"Atena lui Kefalos", "Filosofie acroamatică la Platon"
sau "Configuratii noetice la Platon si la Eminescu", între altele,
mînuind un condei care e cînd penel, cînd floretă, pe alei nebănuite,
"rătăceste" printre gînditori români si străini cu
degajare si dezinvoltură, adesea cu gratie. În Isabela Vasiliu-Scraba
(unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gînditorul
său preferat -Platon- îsi află unul din cei mai profunzi si mai
subtili interpreti în cultura noastră". Prof. univ.
dr. Alexandru Husar.
"Doamna Isabela Vasiliu-Scraba are temeritatea de a străbate cele
mai dificile texte platonice direct în originalul elin. Fapt încă si mai
rar pentru timpul acesta, o face nu numai cu o elegantă gratie
feminină care îsi anexează vaste si aride teritorii ale eruditiei în
domeniu, ci pătrunde temele filosofice în cauză cu o capacitate de
aprofundare de-a dreptul bărbătească. Sincer vorbind, cine ar
putea să nu o invidieze?". Ion
Papuc.
“Cele trei carti publicate pana acum indica un spirit inclinat si
familiarizat cu speculatia filosofica” –scria in 1995 acad. Stefan Augustin Doinas, Membru de
Onoare al Uniunii Scriitorilor.
“In al treilea volum, O PSEUDO-DESCOPERIRE A UNUI PSEUDO-PLAGIAT, avem de-a
face cu o polemica vie, ascutita si nu lipsita de o unda de umor”. Alexandru
Paleologu
III.
Impresii dE lectura
« Sunteti o prezenta
providentiala in peisajul filosofiei si culturii romane de azi.
Sa va dea
Dumnezeu sanatate.”. Theodor Damian (teolog
profesor universitar, scriitor si fondator al revistei „Lumină lină/
Gracious Light”, New York)
« Mult stimată Doamnă Isabela,
Am
citit într-un suflet (în seri de neuitat) cele două noi cărti ale
dumitale [despre Nae Ionescu], scrise cu atîta avînt, nerv si pasiune, virtuti
parcă mai rare în cultura noastră, dar cu atît mai demne de invidiat.
Nu mai vorbesc de harul (fără concurentă) al gînditoarei - pe
alei rare - printre gînditori. Cîtă pricepere, cît suflet, cîtă
iubire si mînie în scutul si spada mînuite de o printesă a spiritului
românesc. Vii multumiri, recunostintă, calde urări de noi turniruri
onorate cu aceeasi fortă, cald omagiu » Alexandru Husar
« Stimată Doamnă
Vasiliu-Scraba,
Mi-ati
prilejuit o tulburătoare plimbare în grădina "răsfrîngerilor".
Să
vă felicit pentru Cartea Dumneavoastră ar fi, din parte-mi, un gest
naiv: nu-l felicităm pe Platon pentru dialogurile la care Socrate
învată Atena! La asemenea întîlniri ascultăm
ideile care dansează în jurul nostru...
Sunt
fermecat de frumusetea (si economia) expunerilor, de bogătia cu care ne
perindati personalitătile, de lumina pe care ati reusit ca fiecare s-o
aducă la banchet. Îmi place bunăvointa si
eleganta de gazdă cuceritoare pe care o acordati acestor prieteni - venit
fiecare cu chipul său inconfundabil. Vă multumesc pentru bucuria
plină de nostalgie pe care mi-ati dăruit-o la această întîlnire
cu oameni dintre care -trei - mi-au fost frati -mai mari - de spirit si suflet.
Multumesc
si pentru a fi pus gîndul meu la (capitolul intitulat) "De unde vine
farmecul acestui gînditor". Într-adevăr, si gînditorul, si omul, erau
fermecători!
Cu adînc respect, al Dumneavoastră, » Stefan J. Fay
« …fantasticele
CONTEXTUALIZĂRI și atât de strania - DESCHIDRE A CERURILOR
[într-un mit platonic si în Miorița] au fost, si sunt pentru mine..., o
invitație la gândirea liberă si independentă, la curaj, la
îndrăzneală, la adevăr, la franchețe, la... punctul pe i.
Două cărți exemplare în mișcarea filosofică a unui
timp dornic de ea... Am subliniat șire întregi, paragrafe, am reținut
idei asupra cărora noi mai avem de lucru si ma bucur să știu
că putem fi de acord sau ne aflăm pe căi adesea apropiate. Mulțumesc,
adânc recunoscător, si din acest motiv, ... pentru însăși prezența
dumitale atât de vie si pregnantă in gândirea contemporană". Al. Husar
*Părintele
Arsenie Boca și Mircea Vulcănescu personaje ale romanului Noaptea de
Sânziene
*Moda
„Vintilă Horia” lansată să dovedească o schimbare mai
radicală decât s-a petrecut în realitate după 1990
*Triumful
parizian al lui Vintilă Horia incită oficialitățile
comuniste la difuzarea de minciuni pentru discreditare. Răspunsul la
problema lui Iov dat de creștinism (Nae Ionescu)
*
Vintilă Horia ostracizat, ca și Eliade, din comunism până azi
*False
dispute cu ideile lui Eliade si cu Nae Ionescu
*Centenar
ZORICA LAȚCU (/Maica Teodosia)
*Mircea
Vulcănescu prin sita comunistă dinainte și de după 1990
*Despre
Faustul lui Nae Ionescu (conferinţă de la Salonul cărţii,
Hotel Decebal, Bacău, 28 sept.2012)
*Doi
străluciți discipoli ai lui Heidegger: Al. Dragomir și Octavian Vuia
*Prelegeri
despre Caragiale (Alexandru Dragomir)
*Eliade și
unul dintre turnătorii săi anonimizați
*Emil
Cioran despre Mircea Vulcanescu într-un text cenzurat în post-comunism
*Moartea spirituală în receptarea din
Ţară şi visul premonitoriu al lui Mircea Eliade
*"În
fond, eu fac o teză de doctorat la Dumnezeu" (Alexandru Dragomir)
*Platon la doi foști
discipoli ai Profesorului Nae Ionescu: Mircea Vulcănescu și Mircea
Eliade
*Pelerinaj
la Păltinişul lui Noica
*Un loc geometric
al artei, religiei si filosofiei: Muzeul celor două Iulii Hasdeu (de la
Campina)
*Românismul
lui Mircea Eliade și „teroarea istoriei”
*'I can
make a perfect nazi out of you within twenty minutes'
*ANUL
1983, ANUL "MIRCEA VULCĂNESCU"
*
“Scăparea prin
tangentă” sau: MIRCEA VULCĂNESCU si Constantin Noica
*
Mircea Eliade,
Vintilă Horia și un istoric răpit prin Berlinul de est
*
Acad.
M. Eliade și neoiobăgia ideologică post-decembristă
*
Mircea
Vulcănescu în zdrăngănit de tinichele
*
Ceva
despre mistica luminii în pictura Părintelui Arsenie Boca
*
TAINA
*„Modelul Păltiniș” și
„Modelul Antim”, sau, Inutile liste bibliografice oferite de Noica șI
lecturi de poezie religioasă în casa boierească a Olgăi Greceanu
*DIN
DISCIPOLII NECUNOSCUTI AI LUI HEIDEGGER : Constantin Oprișan
*Miracolul
Bisericii de la Drăgănescu şi o profeţie a Părintelui
Arsenie Boca
*Noica despre reinventarea Europei
*„Rinocerizarea”
criteriului biografic la un istoric dilematic
*Radu
Gyr despre falsificarea istoriei literare la „acrobatul” George Călinescu
*SCRISOARE
DESCHISĂ catre dl Aurelien Demars
*O carte premiată sub șocul
„sperieturii cu termeni grecești”
*De
vorba cu Părintele Arsenie Boca în Pangarul de la Cheia
*Cum
l-a minimalizat Pleșu, un fals filozof al religiilor, pe Mircea Eliade
*Mircea Eliade și brațul lung al
Inchiziției comuniste
*"ORICE
MARE INTELIGENȚĂ BASCULEAZĂ ÎNTRE RELIGIE ȘI
FILOZOFIE" (Petre Țuțea)
*Mircea
Vulcănescu si Alexandru Dragomir în Cercul de la Andonache înființat
de Noica
*Lucian Blaga si fenomenologia
*Paradigma „Arsenie Boca-Părăian”
din seria Eliade-Culian’ și Noica-Liicean’
*O transpunere scenică a baladei MIORIȚA
*Mircea Vulcănescu şi alţi
cărturari martiri ai temniţelor
*Două
traduceri trădătoare în cărțile lui Cioran
*Filozoful
Noica, un marginalizat al culturii comuniste și post-comuniste
*Alexandru Dragomir, Interviu adnotat
*Eliade și detractorii lui sau
Răfuiala oamenilor de rând cu omul superior
*„Tăcerea descriptivă” a
filozofului Nae Ionescu
*O
noua interpretare a Parabolei Fiului Risipitor, sau Homo phaenomenon si homo
noumenon
*Mircea
Eliade despre neo-platonismul din arta lui Camilian Demetrescu
*Cioran,
un mistic în lumea filozofiei
*Wikipedia.ro confiscata de o mafie cu
interese ascunse
*Ceva
despre Scoala trairista inaugurata de Nae Ionescu
*Despre
Anton Dumitriu ca interpret al ”Cogito”-ului cartezian
*Partea
2, Himera discipolatului de la Paltiniş, pretext de fina ironie din partea
lui Noica
*Partea
1, Himera “Scolii de la Păltiniş” ironizată de Noica
*Olga Greceanu şi Părintele
Arsenie Boca
*Vedere
în duh şi viziune filozofică,
(sau Părintele Arsenie Boca şi Nae Ionescu)
*Peste
Cortina de fier, un dialog între Horia Stamatu si C-tin Noica
*La
centenarul naşterii poetului Horia Stamatu ciudăţenii
post-comuniste
*Despre
G. Liiceanu şi despre plagierea de
tip “inadequate paraphrase” la Patapievici
*Despre
arheul istoric întrupat de Mircea Eliade
*La
Humanitas doar prospetime de catitatea I-a
*Noica
printre oamenii mici şi mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte
*Emil
Cioran ca profet al adevăratei sfinţenii (a propos de Mircea
Vulcanescu)
*Un eseist
preocupat de îngeri şi de vampiri: A. Pleşu
*Martirii
închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade si a Părintelui Arsenie Boca
*Legile
Părintelui Arsenie Boca, legile veacului viitor
*Vintila Horia ca istoric al filozofiei
româneşti
*CENTENAR NOICA (1909-1987) Excluderea lui
Noica şi a poeţilor martiri din cultura românească
*Un ziarist, o
filoloagă si o carte bombă: Cronica geto-dacă de pe Tăblițele
de la Sinaia
*DON QUIJOTE IN
OGLINDIREA CEA FARA DE SFIRSIT A UNEI LUMI DE-A-NDOASELEA
*Indicii de manipulare în eseistica unui fost
discipol al lui Noica: dl Ion Papuc
Cioran şi procedeul
complementarităţii
*Ceva despre
lăutărismul lui Pleşu pasionat de Cioran
C. Noica în cultura colectivistă aşa cum a fost ea percepută
de Sorin Lavric
Părul lung şi blond al lui I. P. Culianu
CÂT DE SUBVERSIV
PUTEA FI NOICA
Mircea Eliade
într-o colaborare cu bucluc
CENTENAR NOICA (1909-1987) Sfârşitul lui Constantin Noica şi
sfârşitul comunismului
PRECIZĂRI IN ŢARA LUI ELIADE SI CULIANU
Hidra cripto-comunistă contra Vetrei Monahale de la Râpa Robilor
CENTENAR NOICA (1909-1987) Noica şi discipolii săi
CENTENAR NOICA (1909-1987) Lista neagră cu cărţi scrise de
Noica
Precizari in tara lui Eliade si Culianu
Mircea
Eliade, victimă predilectă a duplicităţii culturii oficiale
din România
Eliade si Culianu în universul minciunii post-decembriste
Culianu
si răbdarea îngerească a lui Mircea Eliade
PARABOLA
ORBILOR sau PhiloZofia în comunism si post-comunism
TOTALITARISMUL
si FRICA DE NU SPUNE DECÂT CE ESTE ÎNGĂDUIT
IMPRASTIEREA
DRACILOR DIN CASA PUSTIE sau Clonarea gândirii pe șablon prin hegemonia
ideologică
Tentatia mitocăniei si riscurile ei
RĂZBOIUL RELIGIOS PERMANENT.Horia
Stamatu si Noica
FICTIUNEA UNEI PREVESTIRI. Steinhardt despre
MIORITA
Ultima revelatie a filosofului Alexandru
Dragomir
Din ungherele democratiei actuale
Un text francez care
ne priveste doar pe noi, romanii : Emil Cioran despre Mircea Vulcanescu
Un cautator de
inteleptiune discret : Alexandru Paleologu
O piesă din dramaturgia unui filosof și
discursul vulcănescian asupra spiritualității
NOBLETEA UNEI AVENTURI HERMENEUTICE
- Alexandru Dragomir despre cel mai înțelept atenian
PASIUNEA PENTRU
BANALITĂTI a d-lui Gabriel Liiceanu (Al. Dragomir)
PRINCIPII «ACTUALE» ÎN CRITICA
LITERARĂ
Cum
se fabrică o carte de succes: «USA INTERZISĂ»
MIRCEA
VULCĂNESCU, FILOSOFUL SCOLII
SOCIOLOGICE A LUI DIMITRIE GUSTI
Imaginea
oficială asupra filosofiei românesti - Receptarea critică a lui
Mircea Vulcănescu
VI.
Articole despre Mircea Vulcanescu
Mircea
Vulcănescu despre "codul etic al românului", în rev. "Viata Românească", Anul XCVI,
nr. 5-6, mai-iunie 2001, p.254-256;
Pe urmele
Occidentului ...(Mircea Vulcănescu despre codul moral modern), în rev. "Asachi", Anul IX, nr. 147, mai 2001,
p.6-7;
Mîntuirea
prin "trecerea în virtual", în rev. "Asachi", Anul
IX, nr. 148, iunie 2001, p.6-7;
Un titlu
neînteles: Cuvînt "împreună" despre rostirea românească, în rev. "Asachi", Anul IX, nr. 151,
septembrie, 2001, p. 6-7;
Mircea
Vulcănescu. Tabel cronologic (1904-1921), în rev.
"Asachi", Anul IX, nr. 154, part. 1, decembrie, 2001; part. 2, nr.
155, ianuarie 2002; part. 3, nr. 156, februarie 2002;
Nae Ionescu
si Mircea Vulcănescu, în rev. "Viata Românească", Anul XCV,
nr.7-8/2000, p. 176-181;
MIRCEA
VULCĂNESCU ÎNTR-UN DICȚIONAR DE HUMANITAS
Oroarea de metafizică în receptarea operei
lui Mircea Vulcănescu
VII. Some articles translated in English,
French and German
*PHILOSOPHY,
ARCHITECTURE, and OCCULTISM at “2 VII” (the Two Iulias Hasdeu Mystic Castle)
THE «OPENING OF THE
SKIES» IN A PLATONIC MYTH AND IN THE «MIORITZA» BALLAD
HYPERION’S COSMOGONIC VISIONS AS
REMEMBRANCE (as Platonic «anámnesis»)
Emil Cioran comme prophčte de la vraie
sainteté (ŕ propos de Mircea Vulcanescu)
EVERY GREAT
INTELLIGENCE SWINGS BETWEEN RELIGION AND PHILOSOPHY (Nae Ionescu and Petre Tutea)
Ideas - A Variable
Background in Cioran's Writings (Nae Ionescu and Emil Cioran)
Wherein Lies the
Charisma of This Thinker? (Nae Ionescu and Mircea Vulcănescu)
THERE IS NO
PERFECTION IN THIS TRANSITORY WORLD (Nae Ionescu and Vasile Băncilă)
CULTURAL INTERFERENCE IN PRESENT-DAY EUROPEAN
LITERATURE
LES INTERFERENCES
DES CULTURES DANS LA LITTERATURE EUROPEENNE CONTEMPORAINE
IMMANUEL KANT
- LA CONNAISSANCE SANS OBJET
Immanuel Kant -Die Kenntnis ohne Gegenstand
Immanuel Kant - How is knowledge deprived of
its objets?
VIII. MISCELLANEA (alți autori)
Şerban
Andronescu - A fost Ioan Petru Culianu „Discipolul lui Mircea Eliade“?
I.
*INTERVIU
ALEXANDRU DRAGOMIR partea întâi: „Eram un grup foarte influențat de Mircea
Vulcănescu”
II.
*INTERVIU
ALEXANDRU DRAGOMIR partea a doua: „Am făcut filozofie fără
să știe tatăl meu”.
IV.
*INTERVIU
ALEXANDRU DRAGOMIR partea a patra : „Heidegger nu era șarmant ca Nae
Ionescu”.
VI.
*INTERVIU
ALEXANDRU DRAGOMIR partea a șasea: „Eu mă simt acasă doar în
filozofie”.
VII.
*INTERVIU
ALEXANDRU DRAGOMIR partea a șaptea : „Noica nu avut influeță
față de Liiceanu și Pleșu”.
Vintila
Horia, Peste inca 100 de ani: tot EMINESCU!
in 'Stindardul
romanilor', aprilie 1989; vezi si inregistrarea de la Targul de carte
'Gaudeamus' (Bucuresti, nov. 2010) Isabela Vasiliu-Scraba, Despre Vintila Horia, partea
I-a (necesita amplificare)
Vintila
Horia, Fragmente pt un timp cum nu se poate mai rau
in 'Revista Scriitorilor
Romani, Muenchen, nr.15/1978; vezi si youtube Isabela Vasiliu-Scraba, Despre VINTILA HORIA la
Sesiunea de Comunicari a Univ. din Alba Iulia, mai 2012
Vintila Horia,
Spania si Romania
in 'Revista Scriitorilor
Romani', Muenchen, nr.19/1982; vezi si
Isabela Vasiliu-Scraba, Despre
Vintila Horia, partea II-a youtube,Targ
de carte 'Gaudeamus'. nov. 2010
Prefata la vol.: POEZII DIN INCHISORI, Canada, 1982, editie Zahu Pana; vezi si youtube Isabela Vasiliu-Scraba, despre Vintila Horia, la Univ. '1 dec 1918' Alba Iulia, mai 2012
Mircea
Popescu, O mare prezență românească în exil: Mircea Eliade
fisa din wikipedia înainte de vandalizare
Copyright
©2017 Isabela Vasiliu-Scraba
Site disclaimer: All trademarks are the property
of their respective owners. All the data presented on this page is for
suggestion and information purposes only. Whilst every attempt is made to
ensure that information is accurate and up-to-date, some information is subject
to change. Isabela Vasiliu-Scraba will
not be held liable for information that is subject to change and reserves the
right to alter the content of website at any time.
Copyright: All right, including copyright, in
the content of this web site are reserved by Isabela Vasiliu-Scraba. In
accessing these web pages, you agree that any downloading of content is for
personal, non-commercial reference only.
The entire contents of this website are based
upon the research and opinions of the publisher. The information of this
website is intended as sharing of knowledge and information from the research
of the writer, Isabela Vasiliu-Scraba.
Data
ultimei actualizari: 21 octombrie 2017