Născută (Scraba) în Bucuresti într-o familie de intelectuali (bunicul, Teodor Scraba, a fost profesor de matematici la Liceul “Aron Pumnul” din Cernăuți; tatăl, Mircea Scraba (1921-1960), om de o aleasă cultură, a fost inginer chimist și poet). Căsătorită (din studenție) cu un strănepot al poetului Bacovia (socrul, avocat Maximilian Vasiliu, a fost nepot de soră al lui Bacovia), Isabela Vasiliu-Scraba urmează, din clasa a VIII-a până în clasa a XI-a, Liceul "Spiru Haret" din București (unde o are ca profesoară de engleză pe Aurelia Voinea, fiica filosofului Mihai Rădulescu și autoare de manuale de liceu). Ultimul an învață la Liceul «I.L. Caragiale » unde susține bacalaureatul. Studii universitare la Facultatea de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din București. Studii post-universitare de filosofie la Sorbona (1988, 1991), la Universitatea Liberă din Bruxelles (1988), la Universitatea din München (1990) și la Universitatea din Nisa (1991).

Între 1979 și 1984 lucrează ca ingineră chimistă la I.A.M.N. (București). Între 1985 și 1992 învață în paralel germana (5 ani), engleza (2ani), italiana (3 ani), spaniola (2 ani), latina (2 ani) și greaca veche (3 ani).

În 1989-1990 (sem.II) și 1990-1991 (sem.I) la Universitatea din București, predă, ca profesor invitat, două cursuri despre Im. Kant. Ca profesor suplinitor predă germana la Liceul "L.Blaga" din București (1992-1993). Din 1991 participă la colocvii naționale și internaționale, colaborând cu eseuri filosofice în volumele unor congrese și simpozioane internaționale. A publicat peste 200 de studii, articole și eseuri de istoria ideilor, critică literară, filosofie și istoria filosofiei în diferite reviste de cultură precum: „Tribuna” scoasă la Cluj de Mircea Arman, în revista „Acolada“ (Satu Mare) scoasă de Radu Ulmenau, în rev. „Discobolul” din Alba Iulia , în rev. “Oglinda Literara” (Focșani) scoasă de Gheorghe Andrei Neagu , în rev. “Vatra Veche” (Târgu Mureș) scoasă de Nicolae Băciuț, în “Conta” (Piatra Neamț), „Constelații diamantine” (Craiova), “Nord Literar” (Baia Mare), “Poesis” (Baia Mare) , “Viata Românească”, “Convorbiri literare”, “Steaua” (Cluj), “Familia” (Oradea), “Asachi” (Piatra Neamț ), “Archaeus” (Baia Mare), “Contemporanul-Ideea Europeană”, “Romania liberă” (pagina culturala), “Revista de filosofie”, “Arges” (Pitești), “Origini/Romanian Roots” etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Din scrierile filozofice ale Isabelei Vasiliu-Scraba, unele sunt intrate in circuitul international prin prezenta lor in marile biblioteci din SUA Italia, Germania etc si prin citarea lor in lucrari straine de specialitate.

Referințe științifice în care îi este citat numele:

- Mircea Eliade – Bibliografie de Mircea Handoca, vol. 4 (1999-2007), Ed. Criterion Publishing, București 2007, p. 117, p. 144, p. 155, p. 156, p. 203, p. 205, p. 320;

- Studii de istorie a filosofiei românești, vol. 5 (Noica), Ed. Academiei Române, București 2009 și vol. 8 (M. Vulcănescu), Ed. Academiei Române, București 2012;

- Stan V. Cristea, Constantin Noica: repere biobibliografice, RCR Editorial, București, 2011;

- Florian Roatiș, Confluețe filosofico-literare, Casa Carții de Știință, Cluj-Napoca, 2008, p. 90;

- Florian Roatiș, Pledoarie pentru filosofia românească, Ed. Aius, Craiova, 2006, p. 86 și p. 111 ;

- Who’s who în România, 2002;

- International Who’s Who of Professional & Business Women, ABI, 2001;

- Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009, Prefața de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, ISBN 978-973-8915787, p. 363-366.

- Filozofi români: Nicolae C. Ionescu, Titu Maiorescu, Ştefan Lupaşcu, Emil Cioran, Isabela Vasiliu-Scraba, C. Schifirneţ, Al Surdu, Xenopol, Lucian Blaga, etc. , Wiki Series, ISBN 9781233386215, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 145-148;

- Eseiști români: E. Munteanu, M. Gherasim, A. Cioroianu, I. Pachia-Tatomirescu, Nicolae Breban, Isabela Vasiliu-Scraba, I. Grigorescu, L. Butnaru, M. Radu-Paraschivescu, Alexandru Ciorănescu, George Călinescu, Cicerone Poghirc, etc. , Wiki Series, ISBN 9781233386215, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 145-148 ;

- Autori români : M. Sebastian, Nicolae C. Ionescu, G. Naum, I.L. Caragiale, Octavian Goga, Titu Maiorescu, Al. Macedonski, Herta Mueller, Nicolae Breban, Ghe. Zamfir, Emil Cioran, Isabela Vasiliu-Scraba,etc. , Wiki Series, ISBN 9781233384242, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 141-143.

- Mircea Florian, Filosofia românească – ediție critică de Adrian Michiduță, Ed. Aius, Craiova, 2005, p. 286 (la Referințe critice) ;

Fișa din Wikipedia.ro a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba este permanent vandalizată de MyComp=Alexandru Tender (din mafia celor care au pus stăpânire pe acest dicționar online) care elimină din titlurile cărtilor Isabelei Vasiliu-Scraba și îndepărtează informațiile referitoare la studiile ei post-universitare (a se compara fișa din wikipedia.ro cu fișa din volumele FILOZOFI ROMÂNI, Memphis, SUA, 2011, p. 60-62; și din volumul ESEIȘTI ROMÂNI, Memphis, SUA, 2011, p. 145-148).

Fisa din wikipedia.ro dinainte de vandaliazarea de către MyComp

Flag Counter

I. VOLUME DE ESEURI SI MONOGRAFII

Prezentari succinte

Receptarea volumelor aparute intre 2003 si 2005:

«…profund cufundat in PROPEDEUTICA LA ETERNITATE, n-am citit de mult ceva mai rascolitor…»

"...fantasticele CONTEXTUALIZARI si atât de strania - DESCHIDRE A CERURILOR INTR-UN MIT PLATONIC SI IN «Miorita»... au fost si sunt pentru mine..., o invitatie la gindirea libera si independenta, la curaj, la indrazneala, la adevar, la franchete, la... punctul pe i. Doua carti exemplare in miscarea filosofica a unui timp dornic de ea... Am subliniat sire intregi, paragrafe, am retinut idei asupra carora noi mai avem de lucru si ma bucur sa stiu ca putem fi de acord sau ne aflam pe cai adesea apropiate. Multumesc, adinc recunoscator, si din acest motiv, ... pentru insasi prezenta dumitale atit de vie si pregnanta in gindirea contemporana" (prof. univ. dr. Alexandru Husar, istoric, eseist, critic si istoric literar, poet).

- Postfaţă la volumul : Constatin Oprişan, Cărţile spiritului, Ed. Christiana, 2009, p. 81-91.

- Propedeutica la eternitate. Alexandru Dragomir in singuratatea gandului
(Ed. Star Tipp, Slobozia, 2004, 192 pagini, bibliogr, texte în franceza si germana, ISBN 973-8134-16-1)

- «DESCHIDEREA CERURILOR» intr-un mit platonic si in «Miorita» / «THE OPENING OF THE SKIES» in a Platonic myth and in «Mioritza» ballad

Reintegrarea într-o natură devenită cosmos "sanctificat liturgic" capătă în hermeneutica propusă o surprinzătoare înfățișare. Pentru că ea îngemănează posibile surse comune spiritualității populare românești și spiritualității din care a descins platonismul. Subiect destinat cititorilor culți din indiferent ce țară, el va fi cu atât mai incitant pentru cei care s-au preocupat de înțelesurile "Mioriței". Dar și pentru cei care au încercat să înțeleagă unul dintre miturile esențiale ale platonismului (Editura Star Tipp, Slobozia, 94p.: bibliogr, text în engl. trad. de Ileana Barbu, ISBN 973-8134-25-0).

- CONTEXTUALIZĂRI - Elemente pentru o topologie a prezentului

Trecând în revistă tulburătoare probleme ale culturii românești contemporane, ilustrate sugestiv prin figuri de scriitori precum Alexandru Paleologu, Alex. Ștefănescu, Andrei Pleșu, Sorin Alexandrescu, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Ion Papuc, Anton Dumitriu, Horia Stamatu, Constantin Amăriuței, Andrei Scrima, Mircea Vulcănescu, Dan Botta, Stelian Mate-escu, Mircea Eliade și Nichita Stănescu, autoarea conceptualizează o "topologie a prezentului". Deși interesată de tradiție, ea își asumă viziunea post-modernă care nu este străină de ispita dislocării valorilor centrale. Pe alocuri ironică, pe alocuri învăluită în aura acelui spirit filosofic apt de a condensa maximum de sensuri în minimum de cuvinte, cartea apărută în 2003 conturează cu dexteritate tabloul trăsăturilor distinctive ale culturii noastre post-moderne, prin punerea lor în relație, altfel spus, prin "contextualizări". Noua scriere a d-nei Isabela Vasiliu-Scraba reprezintă un apel strălucit la discernământul cititorului, invitat să traseze singur coordonatele lumii culturale căreia - cu voie sau fără de voie -, îi aparține. Ceea ce are darul de a contribui la crearea unei sensibile atmosfere de conlucrare. De aici rezultă marea noutate a acestei cărți: implicarea cititorului într-o varietate de contextualizări. (Editura Star Tipp, Slobozia, 192p. bibliogr., index, ISBN 973-8134-24-2).

- ÎN LABIRINTUL RĂSFRÎNGERILOR: Nae Ionescu prin discipolii sai: Petre Tutea, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu si Vasile Bancila

"Va veni o zi -scria Mircea Eliade - cînd patimile vor amuți și greșelile se vor ierta; va veni o zi cînd judecata istoriei se va mărturisi de la sine, firesc, aproape pe nesimțite. Noi, elevii și colaboratorii lui Nae Ionescu (...) așteptăm fără teamă ziua aceea, chiar dacă ea va veni tîrziu de tot, cînd nu vom mai fi pe aici ca s-o cunoaștem. Pînă atunci, însă, vom continua să mărturisim pentru Profesorul Nae Ionescu. Să spunem, adică, ce-am învățat de la el și cum ne-a învățat". Pentru Labirintul răsfrîn-gerilor, destinat unui public interesat de semnificațiile mai adînci ale unui moment cultural fără egal în istoria României, rîndurile lui Mircea Eliade scrise în 1951 reprezintă firul Ariadnei. Desigur, fir iluzoriu pentru cei care nu s-au putut încă elibera de tirania prejudecăților legate de personalitatea filosofului Nae Ionescu. Cuvânt înainte de Ion Papuc. Ediție bilingvă română-engleză; traducere de Ileana Barbu. (Editura Star Tipp, Slobozia, 264p.:bibliogr., ISBN 973-8134-05-6).

- Metafizica lui Nae Ionescu, în unica si în dubla ei înfătisare

România celor două decenii de după realizarea unității ei naționale. Iată locul privilegiat al filosofiei românești. Cui pricepe fascinanta experiență a libertății de gîndire ce a născut atîtea capodopere într-un timp atît de implacabil limitat nu-i poate scăpa unicitatea și autenticitatea școlii filosofice naeionesciene. Și desigur nici punctul ei de maximă iradiere, metafizica lui Nae Ionescu. În limbajul unei contemplativități discrete, avînd drept permanent fundal trăirea religioasă creștină, gîndirea filosofică a Profesorului de metafizică și de logică de la Universitatea bucureșteană prinde conturul ei propriu în discutarea problematicii "căderii în cosmos". Spirit polemic, Isabela Vasiliu-Scraba oferă o înfățișare incitantă nebănuitelor fațete ale acestei gîndiri, ca și poticnelilor în marginea ei. (Editura Star Tipp, Slobozia, 264p.: bibliogr., text în engl. trad. de Ileana Barbu, ISBN 973-8134-06-4).

- MISTICA PLATONICA a participarii la divina lume a Ideilor

Obișnuiți să uităm cele mai evidente lucruri (de pildă că Platon nu a scris în românește), uităm ades și înțeleapta constatare conform căreia "cel mai bun comentariu platonic este o bună traducere". Cuprinzînd o nouă traducere a primei părți din dialogul Parmenide (126 a -135 c), Mistica platonică este un riguros comentariu al celui mai dificil dialog platonic, unde filosoful este preocupat de participarea omului la Ideea Supremă, la Binele Absolut. Cu mărturia dialogului "Parmenide", și a altor dialoguri târzii, ea reconstruiește faimoasa (și totuși atît de puțin înțeleasa) doctrină a Ideilor. Apariție de excepțională originalitate, Mistica platonică presupune lecturi filosofice substanțiale. Dar prin forma ei clară și (aparent) accesibilă, această carte are darul de a îmbogăți spiritual pe orice cititor. Cuvânt înainte de Pan Izverna. Secțiunea în limba engleză este tradusă de Alexandra Coliban și de Viola Duțescu. (Ed. Star Tipp, Slobozia, 360 p., bibliogr., ISBN 973-99239-2-5).

- Configuratii noetice la Platon si la Eminescu

“Orice a gândit un om singur, fără s-o fi citit sau auzit de la alții, cuprinde o sămânță de adevăr”. Sînt cuvintele lui Mihai Eminescu, puse drept motto al cărții. Așadar cumva dătătoare de seamă pentru conținutul volumului ce tratează despre “atemporalitatea noumenală a iubirii la Eminescu” sau despre starea de grație din “ceasul căutării obârșiilor în Luceafărul...” . În secțiunea dedicată lui Platon cititorul este purtat într-o pasionantă călătorie spre a afla ceva despre “configurațiile noetice în filosofia lui Platon”, precum și despre “perpetuarea intuițiilor platonice în creștinism”, prin dificila problemă a participării. Eseurile sînt însoțite de note și de o amplă bibliografie cu lucrări în limba română și în limbile de circulație internațională (franceza, germana, engleza, italiana, spaniola). Spre sfîrșitul volumului se află inserate două eseuri ancorate în problematica vremurilor noastre. Primul este pe tema “interferenței culturilor în literatura contemporană europeană”, lucrare prezentată de autoare la Universitatea din Namur (Belgia) în cadrul unui Colocviu internațional de literatură. Al doilea tratează într-un mod original (și nedisimulat ironic) despre premizele limbajului “post-modern”. Cartea cuprinde texte traduse în limbile engleză și franceză. (Ed. Star Tipp, Slobozia, 192 p., bibliogr., ISBN 973-98981-0-6).

- Atena lui Kefalos

"Rolul pozitiv al criticii literare este acela de a ridica în conștiință, adică pe un plan de luciditate, valorile de penumbră ale unei opere" consemna Lucian Blaga în revista Saeculum din martie-aprilie 1943. Este tocmai ceea ce intreprinde în acest volum de eseuri Isabela Vasiliu-Scraba, când dezvăluie din penumbra unui prolog platonic o anume "Atenă" spre care, bine călăuzit, se îndreaptă Kefalos, personaj al dialogului PARMENIDE. Sau când relevă surpările timpului, ale spațiului și ale materiei într-o poezie a lui Radu Stanca, ori când tratează despre "zilele cu sfinți și nopțile noastre", spre a decela toposul amintirilor din copilăria lui Ion Creangă. Incitantele abordări ale relației Eros-Thanatos într-un roman al lui Liviu Rebreanu, sau a altor teme din care o mai desprindem pe cea a globalizării ("Cu Mircea Eliade în Europa") indică, toate la un loc, un spirit cultivat. Dar și un spirit prin excelență liber, ispitit uneori de posibilitatea de multiplicare a planurilor estetico-literare pe care o oferă masca, ironia fină cu vălurile ei destul de transparente.

Volumul conține texte în limba engleză traduse de Viola Duțescu. (Ed. Star Tipp, Slobozia, 216 p., bibliogr., ISBN 973-98247-6-5).

- Filosofie acroamatică la Platon (Ed. Star Tipp,1997, ISBN 973-98247-1-4);

- Despre existentă, fiintă si esentă (Ed. Mirisa, 1996, ISBN 973-97355-0-9);

- O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile si Ideile platonice (Ed. Fundatiei “Ionel Perlea”, 1995);

- Inefabila metafizică (S.C. Tipografia, Slobozia S.A., 1993);

- Filosofia lui Noica, între fantasmă si luciditate (Ed. Ecodava, Slobozia, 1992);

II. REFERINTE CRITICE

"Este un element dinamic, cu o pregătire adecvată în domeniul pe care-l ilustrează, domeniu de frontieră, cum se spune, si pe deasupra un condei prob si plin de vivacitate, cu un stil al polemicii de idei de o certă originalitate"

Cornel Regman.

« Scrierile sale, revelatoare sub raportul noutatii (…) dovedesc talentul eseistic si capacitatea speculativa a filosofului-scriitor care este d-na Isabela Vasiliu-Scraba. Cine a citit aceste eseuri a remarcat, desigur, valoarea lor ideatica precum a inteles si ca astfel de produse n-ar fi avut nici o sansa de aparitie inainte de 1990 »

Pan Izverna

"Este o eseistă de prim rang, cu remarcabile virtuti literare. În materie de comunicare urmînd, cred, modelul Noica, volumele sale respiră o căldură cuceritoare făcînd accesibile desbateri care altminteri nu incită pe nespecialisti. Nu e putin lucru să regîndesti, să reconstruiesti si, mai ales, să pui ceva din propria personalitate în comentariile atît de subtile destinate aprofundării unui homo humanus"

Constantin Ciopraga, Membru de Onoare al Academiei Române.

"Autoarea unor cărti ca "Filosofia lui Noica, între fantasmă si luciditate", "Inefabila metafizică", "Atena lui Kefalos", "Filosofie acroamatică la Platon" sau "Configuratii noetice la Platon si la Eminescu", între altele, mînuind un condei care e cînd penel, cînd floretă, pe alei nebănuite, "rătăceste" printre gînditori români si străini cu degajare si dezinvoltură, adesea cu gratie. În Isabela Vasiliu-Scraba (unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gînditorul său preferat -Platon- îsi află unul din cei mai profunzi si mai subtili interpreti în cultura noastră"

Prof. univ. dr. Alexandru Husar.

"Doamna Isabela Vasiliu-Scraba are temeritatea de a străbate cele mai dificile texte platonice direct în originalul elin. Fapt încă si mai rar pentru timpul acesta, o face nu numai cu o elegantă gratie feminină care îsi anexează vaste si aride teritorii ale eruditiei în domeniu, ci pătrunde temele filosofice în cauză cu o capacitate de aprofundare de-a dreptul bărbătească. Sincer vorbind, cine ar putea să nu o invidieze?"

Ion Papuc.

“Cele trei carti publicate pana acum indica un spirit inclinat si familiarizat cu speculatia filosofica” –scria in 1995 acad. Stefan Augustin Doinas, Membru de Onoare al Uniunii Scriitorilor.

“In al treilea volum, O PSEUDO-DESCOPERIRE A UNUI PSEUDO-PLAGIAT, avem de-a face cu o polemica vie, ascutita si nu lipsita de o unda de umor” –

Alexandru Paleologu

III. Impresii dE lectura

"Mult stimată Doamnă Isabela,

Am citit într-un suflet (în seri de neuitat) cele două noi cărti ale dumitale [despre Nae Ionescu], scrise cu atîta avînt, nerv si pasiune, virtuti parcă mai rare în cultura noastră, dar cu atît mai demne de invidiat. Nu mai vorbesc de harul (fără concurentă) al gînditoarei - pe alei rare - printre gînditori. Cîtă pricepere, cît suflet, cîtă iubire si mînie în scutul si spada mînuite de o printesă a spiritului românesc. Vii multumiri, recunostintă, calde urări de noi turniruri onorate cu aceeasi fortă, cald omagiu,

Alexandru Husar"

Stimată Doamnă Vasiliu-Scraba,

Mi-ati prilejuit o tulburătoare plimbare în grădina "răsfrîngerilor".

Să vă felicit pentru Cartea Dumneavoastră ar fi, din parte-mi, un gest naiv: nu-l felicităm pe Platon pentru dialogurile la care Socrate învată Atena! La asemenea întîlniri ascultăm ideile care dansează în jurul nostru...

Sunt fermecat de frumusetea (si economia) expunerilor, de bogătia cu care ne perindati personalitătile, de lumina pe care ati reusit ca fiecare s-o aducă la banchet. Îmi place bunăvointa si eleganta de gazdă cuceritoare pe care o acordati acestor prieteni - venit fiecare cu chipul său inconfundabil. Vă multumesc pentru bucuria plină de nostalgie pe care mi-ati dăruit-o la această întîlnire cu oameni dintre care -trei - mi-au fost frati -mai mari - de spirit si suflet.

Multumesc si pentru a fi pus gîndul meu la (capitolul intitulat) "De unde vine farmecul acestui gînditor". Într-adevăr, si gînditorul, si omul, erau fermecători!

Cu adînc respect, al Dumneavoastră,, Stefan J. Fay"

« …fantasticele CONTEXTUALIZĂRI și atât de strania - DESCHIDRE A CERURILOR [într-un mit platonic si în Miorița] au fost, si sunt pentru mine..., o invitație la gândirea liberă si independentă, la curaj, la îndrăzneală, la adevăr, la franchețe, la... punctul pe i. Două cărți exemplare în mișcarea filosofică a unui timp dornic de ea... Am subliniat șire întregi, paragrafe, am reținut idei asupra cărora noi mai avem de lucru si ma bucur să știu că putem fi de acord sau ne aflăm pe căi adesea apropiate. Mulțumesc, adânc recunoscător, si din acest motiv, ... pentru însăși prezența dumitale atât de vie si pregnantă in gândirea contemporană" (Al. Husar).

V. ARTICOLE

*Moartea martirica a Părintelui Arsenie Boca (1910-1989) - un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la M-rea Brâncoveanu

*'I can make a perfect nazi out of you within twenty minutes'

*ANUL 1983, ANUL "MIRCEA VULCĂNESCU"

* “Scăparea prin tangentă” sau: MIRCEA VULCĂNESCU si Constantin Noica

* Mircea Eliade, Vintilă Horia și un istoric răpit prin Berlinul de est

* Acad. M. Eliade și neoiobăgia ideologică post-decembristă

* Mircea Vulcănescu în zdrăngănit de tinichele

* Ceva despre mistica luminii în pictura Părintelui Arsenie Boca

* TAINA

* Întâmplări din anul „Vintilă Horia”, sau, Meandrele receptării primului scriitor ne-francez laureat al Premiului Goncourt

*„Modelul Păltiniș” și „Modelul Antim”, sau, Inutile liste bibliografice oferite de Noica șI lecturi de poezie religioasă în casa boierească a Olgăi Greceanu

*DIN DISCIPOLII NECUNOSCUTI AI LUI HEIDEGGER : Constantin Oprișan

*Miracolul Bisericii de la Drăgănescu şi o profeţie a Părintelui Arsenie Boca

*Noica despre reinventarea Europei

*„Rinocerizarea” criteriului biografic la un istoric dilematic

* Despre lipsa individualizării călăilor sau Despre personajul anchetatoarei din romanul eliadesc Pe strada Mântuleasa

*Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la „acrobatul” George Călinescu

*SCRISOARE DESCHISĂ catre dl Aurelien Demars

*O carte premiată sub șocul „sperieturii cu termeni grecești”

*De vorba cu Părintele Arsenie Boca în Pangarul de la Cheia

*Pleșu despre Eliade sau Un fals filosof al religiilor despre „cel mai mare filozof al religiilor din secolul XX”

*Cioran admirând filozofi care au gândit fără să publice și disprețuind căderea post-modernilor dincolo de timp

*Mircea Eliade și brațul lung al Inchiziției comuniste

*"ORICE MARE INTELIGENȚĂ BASCULEAZĂ ÎNTRE RELIGIE ȘI FILOZOFIE" (Petre Țuțea)

*Mircea Vulcănescu si Alexandru Dragomir în Cercul de la Andonache înființat de Noica

*Lucian Blaga si fenomenologia

*Paradigma „Arsenie Boca-Părăian” din seria Eliade-Culian’ și Noica-Liicean’

*Cioran lăudând traducerea Filocaliei sau Parintele Arsenie Boca, Zorica Lațcu si Nichifor Crainic în culisele Filocaliei românești

*O transpunere scenică a baladei MIORIȚA

*Mircea Vulcănescu şi alţi cărturari martiri ai temniţelor

*Două traduceri trădătoare în cărțile lui Cioran

*POET LA VREMEA LUI AHAB. Poezii incifrate de Mircea (Sandu) Ciobanu și salvatoarea neînțelegere a criticului Marian Popa

*Filozoful Noica, un marginalizat al culturii comuniste și post-comuniste

*Alexandru Dragomir, Interviu adnotat

*Eliade și detractorii lui sau Răfuiala oamenilor de rând cu omul superior

*„Tăcerea descriptivă” a filozofului Nae Ionescu

*Micșorarea lui Eliade si gonflarea lui Culianu odată cu traducerea volumului: Mircea Eliade, Dictionnaire des Religions (Paris, 1990)

*O noua interpretare a Parabolei Fiului Risipitor, sau Homo phaenomenon si homo noumenon

*Mircea Eliade despre neo-platonismul din arta lui Camilian Demetrescu

*Cioran, un mistic în lumea filozofiei

*Wikipedia.ro confiscata de o mafie cu interese ascunse

*Ceva despre Scoala trairista inaugurata de Nae Ionescu

*Despre Anton Dumitriu ca interpret al ”Cogito”-ului cartezian

*Partea 2, Himera discipolatului de la Paltiniş, pretext de fina ironie din partea lui Noica

*Partea 1, Himera “Scolii de la Păltiniş” ironizată de Noica

*Olga Greceanu şi Părintele Arsenie Boca

*INTERVIU; LICEU BACAU: Isabela Vasiliu-Scraba despre Rolul scriitorului în formarea spiritualităţii de mâine

*Vedere în duh şi viziune filozofică, (sau Părintele Arsenie Boca şi Nae Ionescu)

*Peste Cortina de fier, un dialog între Horia Stamatu si C-tin Noica

*Despre Faustul lui Nae Ionescu (conferinţă de la Salonul cărţii, Hotel Decebal, Bacău, 28 sept.2012)

*La centenarul naşterii poetului Horia Stamatu ciudăţenii post-comuniste

*Despre G. Liiceanu şi despre plagierea de tip “inadequate paraphrase” la Patapievici

*Despre arheul istoric întrupat de Mircea Eliade

*La Humanitas doar prospetime de catitatea I-a

*Al. Dragomir nu este o „invenţie” a lui Liiceanu, fiindcă oamenii mici nu-i pot inventa pe oamenii mari

*Noica printre oamenii mici şi mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte

*Era minciunilor legate de cariera lui I.P.Culianu şi o nouă ipoteză (a lui Ezio Albrile) privitoare la asasinatul politic de la Chicago

*LA 25 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MIRCEA ELIADE SI LA 30 DE ANI DUPĂ MOARTEA DISCIPOLULUI SĂU, INDIANISTUL SERGIU AL-GEORGE

*Emil Cioran ca profet al adevăratei sfinţenii (a propos de Mircea Vulcanescu)

*Un eseist preocupat de îngeri şi de vampiri: A. Pleşu

*Martirii închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade si a Părintelui Arsenie Boca

*Legile Părintelui Arsenie Boca, legile veacului viitor

*Vintila Horia exilat

*Vintila Horia ca istoric al filozofiei româneşti

*CENTENAR NOICA (1909-1987) Excluderea lui Noica şi a poeţilor martiri din cultura românească

*Un ziarist, o filoloagă si o carte bombă: Cronica geto-dacă de pe Tăblițele de la Sinaia

*Noica în cifru “humanist”

*DON QUIJOTE IN OGLINDIREA CEA FARA DE SFIRSIT A UNEI LUMI DE-A-NDOASELEA

Cioran şi procedeul complementarităţii

Românismul lui Cioran prin lăutărismul lui Pleşu. Inocularea ruşinii de a fi roman

Emil Cioran despre Mircea Vulcanescu într-un text cenzurat în post-comunism

Pelerinaj la Păltinişul lui Noica

C. Noica în cultura colectivistă aşa cum a fost ea percepută de Sorin Lavric

Părul lung şi blond al lui I. P. Culianu

CÂT DE SUBVERSIV PUTEA FI NOICA

Mircea Eliade într-o colaborare cu bucluc

CENTENAR NOICA (1909-1987) Sfârşitul lui Constantin Noica şi sfârşitul comunismului

Batjocorirea Martirilor Neamului în proiectul Mânastirii din Aiud ca anexă a promovării studierii Holocaustului şi a Gulagului

PRECIZĂRI IN ŢARA LUI ELIADE SI CULIANU

Hidra cripto-comunistă contra Vetrei Monahale de la Râpa Robilor

CENTENAR NOICA (1909-1987) Noica şi discipolii săi

CENTENAR NOICA (1909-1987) Lista neagră cu cărţi scrise de Noica

Un hocus-pocus si o cacialma: numirea Institutului de Istoria Religiilor cu numele lui “Ioan Petru Culianu”

Precizari in tara lui Eliade si Culianu

Mircea Eliade, victimă predilectă a duplicităţii culturii oficiale din România

Un al patrulea volum de Istoria credinţelor şi ratatele colaborări ale lui MIRCEA ELIADE cu Ioan P. Culianu

Moartea spirituală în receptarea din Ţară şi visul premonitoriu al lui Mircea Eliade

Eliade si Culianu în universul minciunii post-decembriste

Lichidarea lui Mircea Eliade prin tertipuri sau Adevărul (cel mai plauzibil) despre viaţa si opera lui I.P. Culianu

Culianu si răbdarea îngerească a lui Mircea Eliade

Indicii de manipulare în eseistica unui fost discipol al lui Noica: dl Ion Papuc

PARABOLA ORBILOR sau PhiloZofia în comunism si post-comunism

DAN CUMPĂTĂ – un pictor ce a descoperit secretul tinereţii fără de bătrâneţe si al vieţii fără de moarte

TOTALITARISMUL si FRICA DE NU SPUNE DECÂT CE ESTE ÎNGĂDUIT

FILOSOFIE SI TEOLOGIE - Primatul spiritualului în gândirea lui Nae Ionescu

IMPRASTIEREA DRACILOR DIN CASA PUSTIE sau Clonarea gândirii pe șablon prin hegemonia ideologică

Tentatia mitocăniei si riscurile ei

Castelul « CELOR DOUA IULII » (2 VII), construit de Hasdeu la Campina

RĂZBOIUL RELIGIOS PERMANENT.Horia Stamatu si Noica

FICTIUNEA UNEI PREVESTIRI. Steinhardt despre MIORITA

Ultima revelatie a filosofului Alexandru Dragomir

Din ungherele democratiei actuale

Un text francez care ne priveste doar pe noi, romanii : Emil Cioran despre Mircea Vulcanescu

Scriitori invizibili

Un cautator de inteleptiune discret : Alexandru Paleologu

Mircea Eliade redescoperind pădurea

O piesă din dramaturgia unui filosof și discursul vulcănescian asupra spiritualității

NOBLETEA UNEI AVENTURI HERMENEUTICE - Alexandru Dragomir despre cel mai înțelept atenian

Doi filosofi prieteni: Alexandru Dragomir si Octavian Vuia

PASIUNEA PENTRU BANALITĂTI a d-lui Gabriel Liiceanu (Al. Dragomir)

Sopârle "platoniciene", două diversiuni si o previziune (Alexandru Dragomir despre O SCRISOARE PIERDUTĂ)

"În fond, eu fac o teză de doctorat la Dumnezeu" (Alexandru Dragomir)

ABUZ DE IMAGINATIE "În strictă perspectivă istorică" (F. Turcanu despre "prizonieratul" lui Mircea Eliade în istorie)

PRINCIPII «ACTUALE» ÎN CRITICA LITERARĂ

Cum se fabrică o carte de succes: «USA INTERZISĂ»

MIRCEA VULCĂNESCU, FILOSOFUL SCOLII SOCIOLOGICE A LUI DIMITRIE GUSTI

Imaginea oficială asupra filosofiei românesti - Receptarea critică a lui Mircea Vulcănescu

PROFESIONISTI AI LECTURII

VI. Articole despre Mircea Vulcanescu

Mircea Vulcănescu despre "codul etic al românului", în rev. "Viata Românească", Anul XCVI, nr. 5-6, mai-iunie 2001, p.254-256;

Pe urmele Occidentului ...(Mircea Vulcănescu despre codul moral modern), în rev. "Asachi", Anul IX, nr. 147, mai 2001, p.6-7;

Mîntuirea prin "trecerea în virtual", în rev. "Asachi", Anul IX, nr. 148, iunie 2001, p.6-7;

Un titlu neînteles: Cuvînt "împreună" despre rostirea românească, în rev. "Asachi", Anul IX, nr. 151, septembrie, 2001, p. 6-7;

Mircea Vulcănescu. Tabel cronologic (1904-1921), în rev. "Asachi", Anul IX, nr. 154, part. 1, decembrie, 2001; part. 2, nr. 155, ianuarie 2002; part. 3, nr. 156, februarie 2002;

Nae Ionescu si Mircea Vulcănescu, în rev. "Viata Românească", Anul XCV, nr.7-8/2000, p. 176-181;

MIRCEA VULCĂNESCU ÎNTR-UN DICȚIONAR DE HUMANITAS

Oroarea de metafizică în receptarea operei lui Mircea Vulcănescu

VII. Some articles translated in English, French and German

THE «OPENING OF THE SKIES» IN A PLATONIC MYTH AND IN THE «MIORITZA» BALLAD

HYPERION’S COSMOGONIC VISIONS AS REMEMBRANCE (as Platonic «anámnesis»)

Emil Cioran comme prophète de la vraie sainteté (à propos de Mircea Vulcanescu)

PHILOSOPHY, ARCHITECTURE, and OCCULTISM at “2 VII” (the Two Iulias Hasdeu Mystic Castle)

EVERY GREAT INTELLIGENCE SWINGS BETWEEN RELIGION AND PHILOSOPHY (Nae Ionescu and Petre Tutea)

Ideas - A Variable Background in Cioran's Writings (Nae Ionescu and Emil Cioran)

AN ADVENTURE BEYOND WHICH EVERYTHING IS POSSIBLE, EXCEPT REPETITION (Nae Ionescu and Constantin Noica)

NAE IONESCU AND MIRCEA ELIADE

Wherein Lies the Charisma of This Thinker? (Nae Ionescu and Mircea Vulcănescu)

THERE IS NO PERFECTION IN THIS TRANSITORY WORLD (Nae Ionescu and Vasile Băncilă)

CULTURAL INTERFERENCE IN PRESENT-DAY EUROPEAN LITERATURE

LES INTERFERENCES DES CULTURES DANS LA LITTERATURE EUROPEENNE CONTEMPORAINE

SOMETHING ABOUT PARTAKING THROUGH THE "RELATION OF DEPENDENCE" BUT ALSO ABOUT TRANSLATIONS FROM PLATO

IMMANUEL KANT - LA CONNAISSANCE SANS OBJET

Immanuel Kant -Die Kenntnis ohne Gegenstand

Immanuel Kant - How is knowledge deprived of its objets?

VIII. MISCELLANEA (alți autori)

Şerban Andronescu - A fost Ioan Petru Culianu „Discipolul lui Mircea Eliade“?

Dan Botta – Contribuția geniului creator și propagator de cultură al românilor la dezvolatarea culturii maghiare și a statului modern maghiar

Ulises Gonzales - Macondo sagrado y profano. Presencia del pensamiento antropológico de Mircea Eliade en el mundo de Cien años de soledad.

I. *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea întâi: „Eram un grup foarte influențat de Mircea Vulcănescu”

II. *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a doua: „Am făcut filozofie fără să știe tatăl meu”.

III. *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a treia: „Din ian. 1945 și până la pensionare am fost pierdut pentru filosofie, pentru propriile mele interese”.

IV. *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a patra : „Heidegger nu era șarmant ca Nae Ionescu”.

V. *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a cincea : Alexandru Dragomir despre oameni mari care nu sînt notorii de pomană.

VI. *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a șasea: „Eu mă simt acasă doar în filozofie”.

VII. *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a șaptea : „Noica nu avut influeță față de Liiceanu și Pleșu”.

Vintila Horia, Peste inca 100 de ani: tot EMINESCU!

in 'Stindardul romanilor', aprilie 1989; vezi si inregistrarea de la Targul de carte 'Gaudeamus' (Bucuresti, nov. 2010) Isabela Vasiliu-Scraba, Despre Vintila Horia, partea I-a (necesita amplificare)

Vintila Horia, Fragmente pt un timp cum nu se poate mai rau

in 'Revista Scriitorilor Romani, Muenchen, nr.15/1978; vezi si youtube Isabela Vasiliu-Scraba, Despre VINTILA HORIA la Sesiunea de Comunicari a Univ. din Alba Iulia, mai 2012

Vintila Horia, Spania si Romania

in 'Revista Scriitorilor Romani', Muenchen, nr.19/1982; vezi si Isabela Vasiliu-Scraba, Despre Vintila Horia, partea II-a youtube,Targ de carte 'Gaudeamus'. nov. 2010

Vintila Horia, Contra naturam

Prefata la vol.: POEZII DIN INCHISORI, Canada, 1982, editie Zahu Pana; vezi si youtube Isabela Vasiliu-Scraba, despre Vintila Horia, la Univ. '1 dec 1918' Alba Iulia, mai 2012

Mircea Popescu, O mare prezență românească în exil: Mircea Eliade

fisa din wikipedia înainte de vandalizare

Site disclaimer: All trademarks are the property of their respective owners. All the data presented on this page is for suggestion and information purposes only. Whilst every attempt is made to ensure that information is accurate and up-to-date, some information is subject to change. Isabela Vasiliu-Scraba will not be held liable for information that is subject to change and reserves the right to alter the content of website at any time.

Copyright: All right, including copyright, in the content of this web site are reserved by Isabela Vasiliu-Scraba. In accessing these web pages, you agree that any downloading of content is for personal, non-commercial reference only.

The entire contents of this website are based upon the research and opinions of the publisher. The information of this website is intended as sharing of knowledge and information from the research of the writer, Isabela Vasiliu-Scraba.

Data ultimei actualizari: 13 septembrie 2016

<< La Inceput