Isabela Vasiliu-Scraba

 

Batjocorirea Martirilor Neamului în proiectul Mânastirii din Aiud

 ca anexă a promovării studierii Holocaustului şi a Gulagului

 

Motto: “Cei ce zac în închisori/ sînt bandiţi şi trădători./ Moarte lor! Moarte lor!” (zbierătură oficială la manifestaţiile din anii cinzeci, v. rev. Memoria, nr.6, 1992, p.33)   

 

După Michael Shafir un obstacol în calea reconcilierii [dintre victimele comunismului şi urmaşii torţionarilor sau, cine ştie, dintre victime şi nomenklatura ca unealtă a ocupantului din umbră al României ciuntite] l-ar reprezenta “competiţia post-comunistă Holocaust vs. Gulag”. Spre a nu fi negat Holocaustul din România, acesta trebuie fie asociat Gulagului (M. Shafir, Ed. Polirom, 2002). Temerea lui Caius Dobrescu este legată de non-comunicarea dintre imaginea occidentală a Holocaustului şi imaginea est-europeană a Gulagului (rev. Observatorul Cultural, Nr. 243/2004), în vreme ce Mihai Chioveanu consideră că “Holocaust versus Gulag” ar fi o “competiţie a martirologiei”. Pentru Andrei Oişteanu (/Oigenstein), “studierea împreună a celor două mari genociduri” (Holocaustul şi Gulagul comunist) ajută la “înţelegerea lumii în care trăim azi”. Muzeul şi Centru de Studii Martiriologice  din incinta Mânăstirii de la Aiud (cf. proiectului semnat de arh. N. Tulban) ar muta capitala Holocaustului de la Sighetul Marmaţiei la Aiud, întrucât “ceea ce părea cvasi-interzis pare a fi acum cvasi-obligatoriu” (Andrei Oişteanu).

Nepotul ideologului Leonte Răutu (/Oigenstein) nu vede “nici o raţiune ca ororile din anii treizeci şi patruzeci fie studiate la concurenţă sau în locul celor din anii cincizeci-şaizeci” (Andrei Oişteanu/Oigenstein, în Cuvântul, nr. 8/2006). Menţionăm că, după istoria necontrafăcută de slugile spionajului sovietic din RPR, persecutarea şi întemniţarea legionarilor a cuprins anii treizeci şi patruzeci, astfel că au existat deţinuţi politici care au făcut puşcărie neîntreruptă din anii patruzeci până în 1964.

Dacă Râpa Robilor este “cel mai sfânt loc din România” (păr.Justin Pârvu) de ce Aiudul - unde a fost asasinat filozoful Mircea Vulcănescu şi mulţi alţii ale căror trupuri au fost aruncate la grămadă - să nu devină locul mult vizitat prin care să se propage minciuni anti-româneşti? De exemplu minciuna din SUA de la Muzeul Memorial al Holocaustului, unde pe seama românilor (victime la Ip, la Trăsnea, etc., ale purificărilor etnice practicate de administraţia maghiară a teritoriului românesc inclus în statul ungar) au fost puşi cei 150ooo de deportaţi la Auschwitz (apud. Andrei Oişteanu) în mai –iunie 1944 din Transilvania de Nord  oferită în 1940 de Hitler ungurilor prin Dictatul de la Viena.

Iată descrierea proiectului aşa-zisei Mânăstirii de la Aiud semnată de arh. drd. N.Tulban pe 2 august şi postată pe 16 august pe blogul ziaristului Victor Roncea: Vizitatorii care-şi lasă maşinile în parcarea din zona Muzeului şi a Centrului de Studii Martiriologice, după vizitarea Muzeului, trec printr-un culoar unde sînt expuse oseminte fără semne de sfinţenie (ne-tămăduitoare, etc.) pentru a ajunge la Biserică şi pot coborî sub altar unde se află sfintele moaşte. Centrul de Studii Martiriologice urmează să aibe o Bibliotecă şi o sală de lectură izolată fonic de zona Muzeului, o sală de prelucrări audio-video pentru cercetătorii locali sau veniti din alte părti, o sală de proiecţii şi conferinţe locale şi internaţionale. Legat de Centrul de Studii Martiriologice va exista un corp de locuit (cu câteva camere pentru cercetătorii ce vor rămâne acolo pentru o anumită perioadă) şi cu acces direct printr-un culoar la zona Centrului de Studii, prevăzut cu o sală specială de mese în corp comun cu Trapeza monastică şi bucătăria.

Proiectul arhitectului drd. Tulban se numeşte “al Mânăstirii de la Aiud” întrucît are prevăzută şi o zonă monastică cu o biserică “martyrion” (de genul bisericii San Vitale din Ravenna), câteva chilii, un aghiasmatar, un paraclis de iarnă şi o bibliotecă a mânăstirii.

Pe 5 august s-a înmânat IPS Bartolomeu Anania un Apel pentru construirea unei MÂNĂSTIRI la Râpa Robilor din Aiud  semnat de foşti deţinuţi politici. S-a ajuns la această formă de protest deoarece sfinţirea locului de construcţie la Aiud s-a făcut fără invitarea par. Justin Părvu. Intr-un interviu publicat în “Ziua” pe 14 mai 2009 părintele Justin Pârvu se întreba pe bună dreptate: “se face mânăstire acolo, sau se face altceva?” . Din descrierea Proiectului avându-i drept autori pe arh. N. Tulban şi prof. drd. Marian Maricaru se pare că s-ar face…mai ales…altceva!

După argumentarea lui Răzvan Codrescu, dacă orice mânăstire românească are şi un muzeu, de ce să nu fie si la Mânăstirea de la Aiud un muzeu…[“cvasi-obligatoriu”, al Gulagului şi al Holocaustului] ?

In Apelul foştilor deţinuţi politici către IPS Bartolomeu Anania se specifică limpede că alte constructii [adică Muzeul Memorial şi Centrul de Martirologie] se ridice oriunde în altă parte, nu împreună cu Mânăstirea de la Aiud: “martirilor puteţi să le închinaţi MEMORIALE în orice colţişor de ţară” (Apel către IPS Bartolomeu Anania).

La Râpa Robilor din Aiud părintele Justin Pârvu doreşte “să fie o mânăstire, şi nu altceva, care să aibe cel puţin zece vieţuitori…E strigător la cer să-i dea cineva altă nuanţă sau coloratură decât numai pentru ceea ce a fost menit”(Ziua, 14 mai, 2009).

Această doleanţă a păr. Justin Pârvu comună cu cea a foştilor deţinuţi politici care au semnat Apelul înmânat pe 5 august IPS Bartolomeu Anania cerând o Mânăstire la Râpa Robilor a fost escamotată de Centrul de rezistenţă anti-comunistă  (veghea@veghea.ro) odată cu prezentarea Apelului (v. blogul lui Victor Roncea). Pur si simplu s-a virat către un alt subiect: Fraza care începe cu “alte proiecte” părăseşte intenţia de a clarifica ceva în legătură cu “alte proiecte”, terminându-se în coadă de peşte, pe ideea de “cinstire a morţilor”: “cu privire la alte proiecte [un proiect ar fi “să fie mânăstire”, ALTE PROIECTE ar fi construcţiile descrise pe 2 august de arh. N. Tulban cuprinzând un Centru Martiriologic cu Muzeu şi legături subterane către biserica mânăstirii] care se doresc a se construi pe acel loc [de la Aiud, la Râpa Robilor], aveţi buna cuviinţă şi lăsaţi-ne morţii în cinstirea noastră”.

Din felul ciudat în care Centrul de rezistenţă anticomunistă (veghea@veghea.ro) prezintă vrerea “ fie mânăstire şi nu altceva” (păr. Justin Pârvu) se vădeşte intenţia de deformare a adevărului despre dorinţa foştilor deţinuti politici ca la Aiud la Râpa Robilor să fie înălţată o mănăstire, iar alte construcţii să fie ridicate oriunde în alte locuri din ţară.

Pe 5 august părintele Justin Pârvu îi spunea monahiei Fotini că “este inadmisibil să se gândească cineva că la Aiud e vorba despre un Centru cultural, despre Centru de cercetări martiriologice, de cercetări istorice şamd. Aici este vorba despre fondarea unei biserici creştine ortodoxe care să ne adâncească comuniunea cu martirii trecutului nostru…Am avut sentimentul că nu se vrea cu nici un chip implicarea celor care s-au jertfit şi au mărturisit acolo…Să inventeze ei istoria…Noua dictatură este instalată deja…” (păr. Justin Pârvu în rev. Atitudini, nr.7/2009).